20 de definiții pentru cvadratură

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CVADRATU s. f. 1. Construire exclusiv cu rigla și cu compasul a unui pătrat care să aibă aria egală cu aria unei figuri date. ◊ Cvadratura cercului = problemă (nesoluționabilă) care constă în găsirea unui pătrat care să aibă aceeași suprafață cu un cerc dat și a cărui latură să aibă un raport rațional cu raza cercului; fig. problemă imposibil de rezolvat. 2. Poziție aparentă în care doi aștri priviți de pe Pământ au o diferență de longitudine de 90°. [Var.: cuadratu s. f.] – Din fr. quadrature.

cvadratu sf [At: LTR / V: cad~, cuad~ / Pl: ~ri / E: fr quadrature, it quadratura] 1 Construirea, cu rigla și cu compasul, a unui pătrat care să aibă aria egală cu aria unei figuri date. 2 (Îs) ~ra cercului Problemă (nesoluționabilă) care constă în găsirea unui pătrat care să aibă aceeași suprafață cu a unui cerc dat și a cărui latură să aibă un raport rațional cu raza cercului. 3 (Fig; pex; îas) Problemă nesoluționabilă. 4 Poziție aparentă în care doi aștri priviți de pe pământ au o diferență de longitudine de 90°.

CVADRATU s. f. 1. Construire exclusiv cu rigla și cu compasul a unui pătrat care să aibă aria egală cu aria unei figuri date. ◊ Cvadratura cercului = problemă (nesoluționabilă) care constă în găsirea unui pătrat care să aibă aceeași suprafață cu un cerc dat și a cărui latură să aibă un raport rațional cu raza cercului; fig. problemă imposibil de rezolvat. 2. Poziție aparentă în care doi aștri priviți de pe pământ au o diferență de longitudine de 90°. [Var.: cuadratu s. f.] – Din fr. quadrature.

CVADRATU s. f. (Geom.) Operație de integrare definitivă a unei funcții. ◊ Expr. Cvadratura cercului = problema (încă nesoluționată) de a găsi un pătrat care să aibă aceeași suprafață cu un cerc dat și a cărui latură să aibă un raport rațional cu raza cercului; fig. problemă imposibil de rezolvat.

CVADRATU s.f. 1. (Mat.) Problema construirii unui pătrat cu o arie dată. ♦ Calculul unei integrale, necesar uneori pentru aflarea ariei unui domeniu plan mărginit de o curbă închisă. ◊ Cvadratura cercului = a) problema (încă nesoluționată) a reducerii unui cerc la un pătrat echivalent; b) (fig.) problemă grea, imposibil de rezolvat. 2. (Astr.) Poziție aparentă în care doi aștri priviți de pe Pămînt au față de Soare o diferență de longitudine de 90°. [Var. cuadratură s.f. / cf. fr. quadrature, lat. quadratura].

CVADRATU s. f. 1. (mat.) problema construirii unui pătrat cu o arie dată. ◊ calculul unei integrale definite necesar, uneori pentru aflarea ariei unui domeniu plan mărginit de o curbă închisă. ♦ ~a cercului = problema (nesoluționabilă) a construirii, cu rigla și compasul, a unui pătrat cu aria egală cu a unui cerc dat; (fig.) problemă imposibil de rezolvat. 2. (astr.) poziție aparentă în care doi aștri priviți de pe Pământ au o diferență de longitudine de 90°. ◊ (pl.) fazele primului și ultimului pătrar al Lunii. (< fr. quadrature)

CUADRATU s. f. v. cvadratură.

CUADRATU s. f. v. cvadratură.

patratu[1] sf vz cvadratură

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

pătrătu[1] sf vz cvadratură

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

CUADRATU s.f. v. cvadratură.

cuadratură f. 1. reducere geometrică a unei figuri curbilinii la un pătrat echivalent în suprafață: cuadratura cercului, problemă insolubilă; 2. totalul bucăților cari pun în mișcare acele unui ceasornic.

*cadratúră și cua- f., pl. ĭ (lat. quadratura, d. quadratus, pătrat). Calitatea de a fi pătrat. Cadratura cerculuĭ, unirea unor ideĭ care se exclud una pe alta și care arată imposibilitatea unuĭ lucru, ca cum aĭ zice albeața negruluĭ. Mecanizm de ceasornic.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cvadratu (desp. cva-dra-) s. f., g.-d. art. cvadraturii

cvadratu (cva-dra-) s. f., g.-d. art. cvadraturii

cvadratu s. f. (sil. -dra-), g.-d. art. cvadraturii

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CUADRATÚRĂ (CVADRATÚRĂ) (< germ., lat.) s. f. 1. (MAT.) Problema construirii unui pătrat cu o arie dată. ♦ Metodă de calcul a ariei unui domeniu mărginit de o curbă închisă plană cu ajutorul unei integrale. ◊ Cuadratura cercului = problema construirii, cu rigla și compasul, a unui pătrat cu arie egală cu a unui cerc dat. Cunoscută din antic., imposibilitatea rezolvării ei a fost demonstrată în sec. 19; fig. problemă insolubilă, irealizabilă. 2. (FIZ.) Poziție aparentă în care doi aștri priviți de pe Pămînt au o diferență de longitudine de 90°. V. conjuncție.

Cvadratura cercului este o celebră problemă, pusă de învățații greci din antichitate, și anume: construirea, cu rigla și compasul, a unui pătrat avînd suprafața egală cu a unui cerc dat. În geometria euclidiană, această problemă nu se poate rezolva. Prin extensiune, expresia „cvadratura cercului” a ajuns să semnifice orice fel de problemă insolubilă, fără dezlegare.

Intrare: cvadratură
  • silabație: cva-dra- info
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cvadratu
  • cvadratura
plural
genitiv-dativ singular
  • cvadraturi
  • cvadraturii
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cuadratu
  • cuadratura
plural
genitiv-dativ singular
  • cuadraturi
  • cuadraturii
plural
vocativ singular
plural
patratură
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pătrătură
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cvadratusubstantiv feminin

  • 1. Construire exclusiv cu rigla și cu compasul a unui pătrat care să aibă aria egală cu aria unei figuri date. DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.1. Calculul unei integrale, necesar uneori pentru aflarea ariei unui domeniu plan mărginit de o curbă închisă. DN
      • diferențiere geometrie Operație de integrare definitivă a unei funcții. DLRLC
    • 1.2. Cvadratura cercului = problemă (nesoluționabilă) care constă în găsirea unui pătrat care să aibă aceeași suprafață cu un cerc dat și a cărui latură să aibă un raport rațional cu raza cercului. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • 1.2.1. figurat Problemă imposibil de rezolvat. DEX '09 DLRLC DN
  • 2. Poziție aparentă în care doi aștri priviți de pe Pământ au o diferență de longitudine de 90°. DEX '09 DN
    • 2.1. (la) plural Fazele primului și ultimului pătrar al Lunii. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.