CUSTODÍE, custodii, s. f. Pază, păstrare (și administrare) a unui obiect (pus sub sechestru). – Din lat. custodia. Cf. sl. kustodija.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

CUSTODÍE f. Păstrare sau pază a unor obiecte puse sub sechestru. [Art. custodia; G.-D. custodiei; Sil. -di-e] /<lat. custodia
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CUSTODÍE s.f. Pază, păstrare a unui obiect. [< lat. custodia].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CUSTODÍE s. f. pază și conservare a anumitor bunuri. (< it., lat. custodia)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

custodíe s. f., art. custodía, g.-d. art. custodíei; pl. custodíi, art. custodíile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

custódie f. (vsl. kustódiĭa, vgr. kustodia, d. lat. custódia. Dacă l-am fi moștenit de la Romanĭ, am fi zis custoază). L. V. Pază, strajă, gardă (la mormîntu lui Hristos).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink