2 definiții pentru cuspidiform
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cuspidiform adj. m., pl. cuspidiformi; f. sg. cuspidiformă, pl. cuspidiforme
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
CUSPIDI- „vîrf, ghimpe”. ◊ L. cuspis, idis „vîrf ascuțit” > L. sav. cuspidi-, fr. id. > rom. cuspidi-. □ ~fer (v. -fer), adj., (despre frunze sau dinți) cu vîrful lung și ascuțit; ~form (v. -form), adj., în formă de vîrf rigid și ascuțit.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Intrare: cuspidiform
cuspidiform adjectiv
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)