opțiuni
  • info

10 definiții pentru curăție

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CURĂȚIE s. f. (Înv.) Cinste; nevinovăție, castitate. – Curat + suf. -ie.

CURĂȚIE s. f. (Înv.) Cinste; nevinovăție, castitate. – Curat + suf. -ie.

curăție sf [At: PSALT. 26/15 / Pl: ~ii / E: curat3 + -ie] (Înv) 1-6 Curățenie (1-2, 5,8-10).

CURĂȚIE s. f. (Învechit și arhaizant) Nevinovăție, cinste; castitate. Avînd ea, pe lîngă curăția sufletească, și multă înțelepciune, a știut să se apere cu blîndeță. SADOVEANU, D.P. 39. Își ridică bustul... ca și cum o secretă dorință ar fi îndemnat-o să se arate în toată curăția ei. D. ZAMFIRESCU, R. 31. Ăci și colo a ei haină s-a desprins din sponci ș-arată Trupul alb în goliciunea-i, curăția ei de fată. EMINESCU, O. I 79.

curăție f. curățenie (sub raportul moral).

curățíe f. Vechĭ. Rar azĭ. Puritate: curăție de limbă, de stil, de suflet (castitate).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

curăție (înv.) s. f., art. curăția, g.-d. curății, art. curăției

curăție (înv.) s. f., art. curăția, g.-d. curății, art. curăției

curăție s. f., art. curăția, g.-d. curății, art. curăției

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CURĂȚIE s. v. candoare, castitate, cinste, corectitudine, feciorie, incoruptibilitate, inocență, integritate, lealitate, neprihănire, nevinovăție, onestitate, pudicitate, pudoare, virginitate.

curăție s. v. CANDOARE. CASTITATE. CINSTE. CORECTITUDINE. FECIORIE. INCORUPTIBILITATE. INOCENȚĂ. INTEGRITATE. LEALITATE. NEPRIHĂNIRE. NEVINOVĂȚIE. ONESTITATE. PUDICITATE. PUDOARE. VIRGINITATE.

Intrare: curăție
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • curăție
  • curăția
plural — —
genitiv-dativ singular
  • curății
  • curăției
plural — —
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

curățiesubstantiv feminin

  • 1. învechit Castitate, cinste, nevinovăție. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: castitate cinste nevinovăție
    • format_quote Avînd ea, pe lîngă curăția sufletească, și multă înțelepciune, a știut să se apere cu blîndeță. SADOVEANU, D.P. 39. DLRLC
    • format_quote Își ridică bustul... ca și cum o secretă dorință ar fi îndemnat-o să se arate în toată curăția ei. D. ZAMFIRESCU, R. 31. DLRLC
    • format_quote Ici și colo a ei haină s-a desprins din sponci ș-arată Trupul alb în goliciunea-i, curăția ei de fată. EMINESCU, O. I 79. DLRLC
etimologie:
  • Curat + sufix -ie. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.