2 definiții pentru curuluc
Explicative DEX
curuluc sm [At: ȘIO, ap. DA / E: tc kuruluc] (Dob; tem) Mod de uscare a tutunului pe șire întinse și suspendate.
Arhaisme și regionalisme
curuluc s.n. (reg.) uscarea tutunului.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: curuluc
curuluc substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)