curugíu, curugíi, s.m. (înv.) soldat turc cu serviciul militar împlinit; veteran.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

curugíu (-íi), s. m. – Invalid. Tc. koruci (Șeineanu, III, 43). Sec. XVII, înv.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

curugíŭ m. (turc. koruğu, pădurar, veteran, d. koru, parc, pădure). Vechĭ. Veteran. Azĭ. Fc. Pădurar și supraveghetor de care cu grîŭ la transport.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink