11 definiții pentru curieră
din care- explicative (4)
- morfologice (3)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CURIER, -Ă, (1) curieri, -e, s. m. și f., (2,3) curiere, s. n. 1. S. m. și f. Factor poștal. ♦ Persoană (în serviciul unei instituții) însărcinată să ducă la destinație corespondență, mesaje etc. ♦ Ștafetă. 2. S. n. (Înv.) Corespondență care se trimite sau se primește deodată; poștă. 3. S. n. (Înv.) Nume dat unor publicații periodice (cu caracter informativ) sau unor rubrici din aceste publicații. [Pr.: -ri-er] – Din fr. courrier.
CURIER, -Ă, (1) curieri, -e, s. m. și f., (2) s. n., (3) curiere, s. n. 1. S. m. și f. Factor poștal. ♦ Persoană (în serviciul unei instituții) însărcinată să ducă la destinație corespondență, mesaje etc. ♦ Ștafetă. 2. S. n. (Înv.) Corespondență care se trimite sau se primește deodată; poștă. 3. S. n. (Înv.) Nume dat unor publicații periodice (cu caracter informativ) sau unor rubrici din aceste publicații. [Pr.: -ri-er] – Din fr. courrier.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
CURIER, -Ă s.m. și f. 1. Factor poștal; cel care transportă corespondența, mesajele unei instituții. ◊ Curier diplomatic = funcționar la Ministerul de externe care duce poșta diplomatică. ♦ Ștafetă. 2. Transportul scrisorilor, al ziarelor etc. ♦ Scrisorile expediate sau cele care sosesc undeva. ♦ Cronică dintr-un jurnal sau dintr-o revistă. [Pron. -ri-er. / < fr. courrier, cf. it. corriere, germ. Kurier].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CURIER, -Ă I. s. m. f. cel care transportă la destinație corespondență, mesaje etc.; factor poștal. ◊ ștafetă. II. s. n. 1. transportul scrisorilor, al ziarelor etc. ◊ scrisorile expediate sau primite deodată. 2. mijloc de transport (vehicul, navă, avion) care servește la transportul corespondenței sau asigură un serviciu comercial regulat. 3. cronică dintr-un jurnal sau dintr-o revistă. (< fr. courrier)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
curieră (persoană) (desp. -ri-e-) s. f., g.-d. art. curierei; pl. curiere
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
curieră (persoană) (-ri-e-) s. f., g.-d. art. curierei; pl. curiere
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
curieră (persoană) s. f. (sil. -ri-e-), g.-d. art. curierei; pl. curiere
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CURIER s. mesager, ștafetă, (înv. și reg.) olac, olăcar, (înv.) menzil, paic, pion, poștă, tabelar, tătar, vătășel. (A sosit un ~ călare.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CURIER s. v. factor, poștar, poștaș, poștă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CURIER s. mesager, ștafetă, (înv. și reg.) olac, olăcar, (înv.) menzil, paic, pion, poștă, tabelar, tătar, vătășel. (A sosit un ~ călare.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
curier s. v. FACTOR. POȘTAR. POȘTAȘ. POȘTĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: cu-ri-e-ră
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
curier, curierisubstantiv masculin curieră, curieresubstantiv neutru, substantiv feminin
-
- 1.1. Persoană (în serviciul unei instituții) însărcinată să ducă la destinație corespondență, mesaje etc. DEX '09 DEX '98
- 1.1.1. Curier diplomatic = funcționar la Ministerul de externe care duce poșta diplomatică. DN
-
- 1.2. Ștafetă. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: ștafetă
-
etimologie:
- courrier DEX '09 DEX '98 DN