14 definiții pentru curbiliniu

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CURBILINIU, -IE, curbilinii, adj. Care urmează o linie curbă; alcătuit din (sau închis între) linii curbe. – Curb(ă) + linie (după fr. curviligne).

CURBILINIU, -IE, curbilinii, adj. Care urmează o linie curbă; alcătuit din (sau închis între) linii curbe. – Curb(ă) + linie (după fr. curviligne).

curbiliniu, ~ie a [At: MARIAN – ȚIȚEICA, FIZ. I, 21 / Pl: ~ii / E: curb(ă) + linie cf fr curviligne] 1 Care urmează o linie curbă (1). 2-3 Alcătuit din (sau închis între) linii curbe (1).

CURBILINIU, -IE, curbilinii adj. Care urmează o linie curbă; alcătuit din (sau închis între) linii curbe. Suprafața sferei o putem descompune într-un număr foarte mare de poligoane curbilinii.

CURBILINIU, -IE adj. Care urmează o linie curbă; cu linii curbe; închis între linii curbe. [Pron. -niu. / cf. fr. curviligne].

CURBILINIU, -IE adj. care urmează o linie curbă; închis între linii curbe. (după fr. curviligne)

CURBILINIU ~e (~i) Care are formă de curbă; care este alcătuit din linii curbe. [Sil. -li-niu] /curbă + linie

*curvilíniŭ, -e adj. (fr. curviligne, d. lat. curvus, curb, și linea, linie). Geom. Format din liniĭ curbe: unghĭ curviliniŭ. – Ob. curbiliniŭ (după curb). V. rectiliniŭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

curbiliniu [niu pron. nĭu] adj. m., f. curbilinie (desp. -ni-e); pl. m. și f. curbilinii

curbiliniu [niu pron. nĭu] adj. m., f. curbilinie (-ni-e); pl. m. și f. curbilinii

curbiliniu adj. m. [-niu pron. -nĭu], f. curbilinie (sil. -ni-e); pl. m. și f. curbilinii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: curbiliniu
curbiliniu adjectiv
  • pronunție: curbilinĭu
adjectiv (A109)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • curbiliniu
  • curbiliniul
  • curbiliniu‑
  • curbilinie
  • curbilinia
plural
  • curbilinii
  • curbiliniii
  • curbilinii
  • curbiliniile
genitiv-dativ singular
  • curbiliniu
  • curbiliniului
  • curbilinii
  • curbiliniei
plural
  • curbilinii
  • curbiliniilor
  • curbilinii
  • curbiliniilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

curbiliniu, curbilinieadjectiv

  • 1. Care urmează o linie curbă; alcătuit din (sau închis între) linii curbe. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    antonime: rectiliniu
    • format_quote Suprafața sferei o putem descompune într-un număr foarte mare de poligoane curbilinii. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.