Definiția cu ID-ul 915345:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CURATELĂ, curatele, s. f. Instituție legală avînd drept scop ocrotirea și administrarea intereselor unui minor sau a unei persoane condamnate la anumite pedepse. ◊ Expr. A pune (pe cineva) sub curatelă = a încredința (pe cineva) unui curator.