CUPULO-/CUPULI- elem. „cupulă, cupă mică”. (< fr. cupulo-, cupuli-, cf. lat. cupula)

CUPULI- elem. cupulo-.

CUPULO- „cupulă, cupă mică”. ◊ L. cupula „butoiaș, albie mică” > fr. cupulo-, engl. id. > rom. cupulo-. □ ~gramă (v. -gramă), s. f., rezultat grafic al unei cupulometrii; ~id (v. -id), adj., în formă de cupulă; ~metrie (v. -metrie₁), s. f., metodă de explorare funcțională a canalelor semicirculare ale urechii, supunînd bolnavul unor probe rotatorii.

CUPULI- „cupulă, cupă mică”. ◊ L. cupula „albioară, butoiaș” > fr. cupuli-, engl. id. > rom. cupuli-. □ ~fer (v. -fer), adj., care poartă cupule; ~fere (v. -fer), s. f. pl., familie de plante al căror fruct este prevăzut cu o cupulă, avînd ca reprezentanți fagul, stejarul, castanul; sin. fagacee; ~form (v. -form), adj., (despre receptacul) în formă de cupă mică.