CUPRÍT s. m. Oxid de cupru natural. – Din fr. cuprite.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CUPRÍT s.m. Oxid natural de cupru. [< fr. cuprite].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CUPRÍT s. m. oxid natural de cupru. (< fr. cuprite)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cuprít s. m. (sil. -prit)
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CUPRÍT (‹ fr. {i}) s. n. Oxid natural de cupru, de culoare roșie pînă la cenușie, cu luciu adamantin, întîlnit exclusiv ca produs de oxidare a minereurilor de calcozină și bornit, la limita dintre zonele de oxidație și cimentație. Conține 88,8% cupru.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink