2 intrări

20 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CUPRARE, cuprări, s. f. Acțiunea de a cupra și rezultatul ei; arămire. – V. cupra.

CUPRARE, cuprări, s. f. Acțiunea de a cupra și rezultatul ei; arămire. – V. cupra.

cuprare sf [At: DA / Pl: ~ări / E: cupra] Acoperire cu un strat (subțire) de cupru Si: arămire, arămit1, cuprat1.

CUPRARE s.f. Acțiunea de a cupra și rezultatul ei. [< cupra].

CUPRA, cuprez, vb. I. Tranz. A acoperi suprafața unor obiecte metalice cu un strat de cupru; a arămi. – Din cupru.

cupra vt [At: MACAROVICI, CH. 382 / Pzi: ~rez / E: cupru] (Chm) A acoperi cu un strat (subțire) de cupru Si: arămi.

CUPRA, cuprez, vb. I. Tranz. A arămi. – Din cupru.

CUPRA vb. I. tr. A acoperi pe cale electrolitică suprafața obiectelor de lemn, de ipsos etc. cu un strat subțire de cupru. [Cf. fr. cuprer].

CUPRA vb. tr. a acoperi un obiect metalic cu un strat de cupru. (< fr. cuprer)

A CUPRA ~ez tranz. (obiecte de metal) A acoperi cu un strat de cupru. /Din cupru

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cuprare (desp. cu-pra-) s. f., g.-d. art. cuprării; pl. cuprări

cuprare (cu-pra-) s. f., g.-d. art. cuprării; pl. cuprări

cuprare s. f. (sil. -pra-), g.-d. art. cuprării; pl. cuprări

cupra (a ~) (desp. cu-pra) vb., ind. prez. 1 sg. cuprez, 3 cuprea; conj. prez. 1 sg. să cuprez, 3 să cupreze

cupra (a ~) (cu-pra) vb., ind. prez. 3 cuprea

cupra vb. (sil. -pra), ind. prez. 3 sg. și pl. cuprea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CUPRARE s. arămire. (~ unui vas metalic.)

CUPRARE s. arămire. (~ unui vas metalic.)

CUPRA vb. a arămi. (~ suprafața unui obiect metalic.)

CUPRA vb. a arămi. (~ suprafața unui obiect metalic.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CUPRÁRE (< cupru) s. f. Acoperire a unei piese cu un strat subțire de cupru, pe cale electrolitică sau prin deplasare chimică, cufundînd obiectele în soluții de săruri de cupru.

Intrare: cuprare
  • silabație: cu-pra-re info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cuprare
  • cuprarea
plural
  • cuprări
  • cuprările
genitiv-dativ singular
  • cuprări
  • cuprării
plural
  • cuprări
  • cuprărilor
vocativ singular
plural
Intrare: cupra
  • silabație: cu-pra info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cupra
  • cuprare
  • cuprat
  • cupratu‑
  • cuprând
  • cuprându‑
singular plural
  • cuprea
  • cuprați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cuprez
(să)
  • cuprez
  • cupram
  • cuprai
  • cuprasem
a II-a (tu)
  • cuprezi
(să)
  • cuprezi
  • cuprai
  • cuprași
  • cupraseși
a III-a (el, ea)
  • cuprea
(să)
  • cupreze
  • cupra
  • cupră
  • cuprase
plural I (noi)
  • cuprăm
(să)
  • cuprăm
  • cupram
  • cuprarăm
  • cupraserăm
  • cuprasem
a II-a (voi)
  • cuprați
(să)
  • cuprați
  • cuprați
  • cuprarăți
  • cupraserăți
  • cupraseți
a III-a (ei, ele)
  • cuprea
(să)
  • cupreze
  • cuprau
  • cupra
  • cupraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cuprare, cuprărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a cupra și rezultatul ei. MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: arămire
etimologie:
  • vezi cupra MDA2 DEX '09 DEX '98 DN

cupra, cuprezverb

  • 1. A acoperi suprafața unor obiecte metalice cu un strat de cupru. MDA2 DEX '09 DN
    sinonime: arămi
etimologie:
  • cupru MDA2 DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.