6 definiții pentru «cupelație»   declinări

CUPELÁȚIE s. f. Procedeu industrial de extragere a aurului și argintului din minereurile bogate în plumb, constând în topirea minereului într-un curent puternic de aer și în separarea plumbului sub formă de zgură. – Din fr. coupellation.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CUPELÁȚIE f. Procedeu industrial de separare a aurului și argintului din minereurile bogate în plumb, prin oxidarea acestuia. /<fr. coupellation
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CUPELÁȚIE s.f. Procedeu industrial de separare a argintului din minereurile bogate în plumb, constând în topirea minereului într-un curent puternic de aer. [Gen. -iei. / cf. fr. coupellation].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CUPELAȚIE s. f. procedeu industrial de extragere a aurului și argintului din minereuri bogate în plumb prin oxidarea și separarea plumbului sub formă de litargă. (< fr. coupellation)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

cupeláție s. f. (sil. -ți-e), art. cupeláția (sil. -ți-a), g.-d. cupeláții, art. cupeláției
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*cupelațiúne f. (fr. coupellation). Chim. O operațiune chimică al căreĭ scop e să separe pin [!] foc metalele prețioase de aliajele lor. – Și -áție.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink