5 definiții pentru «cunoscător»   declinări

CUNOSCĂTÓR, -OÁRE, cunoscători, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care posedă cunoștințe speciale, temeinice într-un domeniu; expert. ♦ (Persoană) care are un gust rafinat. – Cunoaște + suf. -ător.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CUNOSCĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival 1) Care are cunoștințe speciale, temeinice într-un domeniu oarecare. 2) Care are gust rafinat. /a cunoaște + suf. ~ător
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CUNOSCĂTÓR adj., s. 1. v. expert. 2. (astăzi rar) știutor. (E un bun ~ al limbii noastre.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cunoscătór adj. m., s. m., pl. cunoscătóri; f. sg. și pl. cunoscătoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cunoscătór, -oáre adj. și s. Care se pricepe la, în ceva: cunoscător în artă, la stofe.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink