opțiuni
  • info

14 definiții pentru cumula

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CUMULA, cumulez, vb. I. Tranz. 1. A deține în același timp două sau mai multe funcții. 2. A realiza un singur tot din mai multe lucruri, fapte, situații, venituri etc. – Din fr. cumuler.

cumula vt [At: I. NEGRUZZI, S. I, 278 / Pzi: ~lez / E: fr cumuler] 1 A deține în același timp mai multe funcții sau atribuții remunerate. 2 A face un singur tot din două sau mai multe situații, sume de bani etc. 3 A avea în același timp mai multe calități oficiale.

CUMULA, cumulez, vb. I. Tranz. 1. A deține în același timp mai multe funcții sau atribuții (remunerate). 2. A face un singur tot din două sau mai multe situații, sume de bani etc. – Din fr. cumuler.

CUMULA, cumulez, vb. I. Tranz. 1. A deține în același timp două sau mai multe funcții, atribuții, sarcini. Cumulează funcția de inginer cu aceea de cercetător. Un angajat nu poate cumula două funcții decît în anumite condiții. 2. A aduce laolaltă, a face un singur tot din două sau mai multe condiții, situații, sume de bani etc.

CUMULA vb. I. tr. 1. A deține simultan două sau mai multe funcții, atribuții, calități etc. 2. A aduna, a face un tot din mai multe sume de bani, situații etc. [< fr. cumuler, lat. cumulare].

CUMULA vb. tr. 1. a deține simultan două sau mai multe funcții, atribuții, calități. 2. a aduna, a face un tot din mai multe sume de bani, situații etc. (< fr. cumuler, lat. cumulare)

A CUMULA ~ez tranz. 1) (posturi, funcții remunerate) A deține prin cumul; a avea în stăpânire în același timp. 2) (acțiuni, situații, sume de bani etc.) A uni formând o totalitate; a aduna la un loc pentru a face un tot. /<fr. cumuler

cumulà v. a avea în acelaș timp: a cumula două funcțiuni.

*cumuléz v. tr. (lat. cúmulo, -áre; fr. cumuler. V. acumulez). Am doŭă saŭ maĭ multe funcțiunĭ în acelașĭ timp.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cumula (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. cumulez, 3 cumulează; conj. prez. 1 sg. să cumulez, 3 să cumuleze

cumula (a ~) vb., ind. prez. 3 cumulează

cumula vb., ind. prez. 1 sg. cumulez, 3 sg. și pl. cumulează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CUMULA vb. v. însuma.

CUMULA vb. a însuma. (~ următoarele însușiri...)

Intrare: cumula
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cumula
  • cumulare
  • cumulat
  • cumulatu‑
  • cumulând
  • cumulându‑
 singular plural
  • cumulează
  • cumulați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cumulez
 (să)
  • cumulez
  • cumulam
  • cumulai
  • cumulasem
a II-a (tu)
  • cumulezi
 (să)
  • cumulezi
  • cumulai
  • cumulași
  • cumulaseși
a III-a (el, ea)
  • cumulează
 (să)
  • cumuleze
  • cumula
  • cumulă
  • cumulase
plural I (noi)
  • cumulăm
 (să)
  • cumulăm
  • cumulam
  • cumularăm
  • cumulaserăm
  • cumulasem
a II-a (voi)
  • cumulați
 (să)
  • cumulați
  • cumulați
  • cumularăți
  • cumulaserăți
  • cumulaseți
a III-a (ei, ele)
  • cumulează
 (să)
  • cumuleze
  • cumulau
  • cumulară
  • cumulaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cumula, cumulezverb

  • 1. A deține în același timp două sau mai multe funcții. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Cumulează funcția de inginer cu aceea de cercetător. Un angajat nu poate cumula două funcții decât în anumite condiții. DLRLC
  • 2. A realiza un singur tot din mai multe lucruri, fapte, situații, venituri etc. DEX '09 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.