CUMPĂTÁRE, cumpătări, s. f. Măsură, moderație (la mâncare și la băutură); sobrietate. – V. cumpăta.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CUMPĂTÁRE f. Simț al măsurii; sobrietate; austeritate. /Din cumpăt
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CUMPĂTÁRE s. v. chibzuială.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cumpătáre s. f., g.-d. art. cumpătării
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cumpătáre f., pl. ărĭ. Moderațiune, înfrînare, sobrietate.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CUMPĂTÁ, cumpătez, vb. I. Tranz. și refl. 1. (Rar) A (se) restrânge, a (se) modera, a (se) tempera. ♦ Tranz. (Reg.) A cruța, a economisi; a menaja. 2. (Înv. și reg.) A (se) îndruma; a (se) decide. – Lat. *compitare (=computare).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

cumpătá vb., ind. prez. 1 sg. cumpătéz, 3 sg. și pl. cumpăteáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cumpătéz v. tr. (d. cumpăt). Rar. Moderez, înfrînez, opresc de la ceva. Îndemn. Vechĭ. Mă sforțez, mă străduĭesc.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink