opțiuni
  • info

9 definiții pentru cumnată

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CUMNAT, -Ă, cumnați, -te, s. m. și f. Fratele sau sora unuia dintre soți în raport cu celălalt soț. ♦ (La pl.) Persoane (femei sau bărbați) înrudite în acest fel. – Lat. cognatus.

CUMNAT, -Ă, cumnați, -te, s. m. și f. Fratele sau sora unuia dintre soți în raport cu celălalt soț. ♦ (La pl.) Persoane (femei sau bărbați) înrudite în acest fel. – Lat. cognatus.

CUMNAT, -Ă, cumnați, -te, s. m. și f. Rudă prin alianță, considerată în raport cu soții și soțiile fraților și surorilor sale sau cu frații și surorile soției sale (și cu soții și soțiile acestora); termen de adresare între persoane cu acest grad de rudenie (adesea însoțit de numele persoanei respective). Ai pus și pentru cumnatu-meu Haralambie tacîm, mătușă Anghelină? SADOVEANU, N. F. ll. Mitrea a găsit acolo numai pe cumnata cea mică, Nastasia. SADOVEANU, M. C. 62. Trăia în pace și în liniște cu soția și cumnatele sale. ISPIRESCU, L. 8. Se trezea la ușa ei cu Dănilă, cumnatu-său. CREANGĂ, P. 38.

CUMNAT ~tă (~ți, ~te) m. și f. Fratele (soră) unuia dintre soți în raport cu celălalt soț. /<lat. cognatus

cumnát, -ă s. (lat. cognatus, cognat, d. con-, împreună, și gnatus, natus, născut; it. cognato, pv. cunhat, sp. cuñado, pg. cunhado; alb. kunát. D. rom. vine rut. kumnát. V. nat). Fratele orĭ sora soțuluĭ orĭ soțiiĭ. V. tătăișă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cumnată s. f., g.-d. art. cumnatei; pl. cumnate

cumnată s. f., g.-d. art. cumnatei; pl. cumnate

cumnată s. f., pl. cumnate

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CUMNATĂ s. (pop.) tătăișă, (Transilv., Maram. și Ban.) șogoriță.

CUMNATĂ s. (pop.) tătăișă, (Transilv., Maram. și Ban.) șogoriță.

Intrare: cumnată
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cumnată
  • cumnata
plural
  • cumnate
  • cumnatele
genitiv-dativ singular
  • cumnate
  • cumnatei
plural
  • cumnate
  • cumnatelor
vocativ singular
  • cumnată
  • cumnato
plural
  • cumnatelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cumnat, cumnațisubstantiv masculin
cumnată, cumnatesubstantiv feminin

  • 1. Fratele sau sora unuia dintre soți în raport cu celălalt soț. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: șogor diminutive: cumnățel cumnățică
    • format_quote Ai pus și pentru cumnatu-meu Haralambie tacîm, mătușă Anghelină? SADOVEANU, N. F. ll. DLRLC
    • format_quote Mitrea a găsit acolo numai pe cumnata cea mică, Nastasia. SADOVEANU, M. C. 62. DLRLC
    • format_quote Trăia în pace și în liniște cu soția și cumnatele sale. ISPIRESCU, L. 8. DLRLC
    • format_quote Se trezea la ușa ei cu Dănilă, cumnatu-său. CREANGĂ, P. 38. DLRLC
    • 1.1. (la) plural Persoane (femei sau bărbați) înrudite în acest fel. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.