CUMINCIÓR, -OÁRĂ, cuminciori, -oare, adj. Diminutiv al lui cuminte. – Cuminte + suf. -ior.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

cuminciór adj. m., pl. cumincióri; f. sg. cumincioáră, pl. cumincioáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cumincĭór, -oáră adj. Fam. Cam cuminte.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink