dexonline

info

2 intrări

9 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CUMETRI, cumetresc, vb. IV. Refl. recipr. (Pop.) A se înrudi cu cineva printr-o relație de cumetrie, a deveni cumătru (1) cu cineva. – Din cumătru.

sursa: DEX '09 (2009)
adăugată de LauraGellner
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

CUMETRI, cumetresc, vb. IV. Refl. recipr. (Pop.) A se înrudi cu cineva printr-o relație de cumetrie, a deveni cumătru (1) cu cineva. – Din cumătru.

sursa: DEX '98 (1998)
adăugată de IoanSoleriu
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

cumetri vr [At: DEX² / Pzi: ~resc / E: cumătru] (Pop) A se înrudi cu cineva prin cumetrie (1).

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

CUMETRI, cumetresc, vb. IV. Refl. reciproc. (Popular) A se face cumătru (unul cu altul), a se înrudi prin cumetrie. Îl rugă să se cumetrească, și ciobanul primi. ISPIRESCU, L. 208. – Variantă: încumetri (la TDRG) vb. IV.

sursa: DLRLC (1955-1957)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

ÎNCUMETRI vb. IV v. cumetri.

sursa: DLRLC (1955-1957)
adăugată de LauraGellner
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

A SE CUMETRI mă ~esc intranz. pop. A deveni cumătru (unul cu altul). /Din cumătru

sursa: NODEX (2002)
adăugată de siveco
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

cumătrésc (nord) și cumetrésc v. tr. (d. cumătru). Fac cumătru. V. refl. Mă fac cumătru. Îs cumătru: mă cumetream cu el. V. înrudesc.

sursa: Scriban (1939)
adăugată de LauraGellner
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cumetri (a se ~) (pop.) (desp. -me-tri) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă cumetresc, 3 sg. se cumetrește, imperf. 1 sg. mă cumetream; conj. prez. 1 sg. să mă cumetresc, 3 să se cumetrească; imper. 2 sg. afirm. cumetrește-te; ger. cumetrindu-mă

sursa: DOOM 3 (2021)
adăugată de gall
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

!cumetri (a se ~) (pop.) (-me-tri) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se cumetrește, imperf. 3 sg. se cumetrea; conj. prez. 3 să se cumetrească

sursa: DOOM 2 (2005)
adăugată de raduborza
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

cumetri vb. (sil. -tri), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cumetresc, imperf. 3 sg. cumetrea; conj. prez. 3 sg. și pl. cumetrească

sursa: Ortografic (2002)
adăugată de siveco
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

Intrare: cumetrire

cumetrire

infinitiv lung (IL107)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	cumetrire	cumetrirea
nominativ-acuzativ	plural	cumetriri	cumetririle
genitiv-dativ	singular	cumetriri	cumetririi
genitiv-dativ	plural	cumetriri	cumetririlor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

Intrare: cumetri

cumetri verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a reflexiv reciproc

silabație: cu-me-tri info

verb (V401) Surse flexiune: DOR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) cumetri	cumetrire	cumetrit cumetritu‑	cumetrind cumetrindu‑	singular	plural
		(a) cumetri	cumetrire	cumetrit cumetritu‑	cumetrind cumetrindu‑	cumetrește	cumetriți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	cumetresc	(să) cumetresc	cumetream	cumetrii	cumetrisem
	a II-a (tu)	cumetrești	(să) cumetrești	cumetreai	cumetriși	cumetriseși
	a III-a (el, ea)	cumetrește	(să) cumetrească	cumetrea	cumetri	cumetrise
plural	I (noi)	cumetrim	(să) cumetrim	cumetream	cumetrirăm	cumetriserăm cumetrisem
	a II-a (voi)	cumetriți	(să) cumetriți	cumetreați	cumetrirăți	cumetriserăți cumetriseți
	a III-a (ei, ele)	cumetresc	(să) cumetrească	cumetreau	cumetriră	cumetriseră

încumetri verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a reflexiv reciproc

silabație: în-cu-me-tri info

verb (V401) Surse flexiune: DOR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) încumetri ‑ncumetri	încumetrire ‑ncumetrire	încumetrit ‑ncumetrit încumetritu‑ ‑ncumetritu‑	încumetrind ‑ncumetrind încumetrindu‑ ‑ncumetrindu‑	singular	plural
		(a) încumetri ‑ncumetri	încumetrire ‑ncumetrire	încumetrit ‑ncumetrit încumetritu‑ ‑ncumetritu‑	încumetrind ‑ncumetrind încumetrindu‑ ‑ncumetrindu‑	încumetrește ‑ncumetrește	încumetriți ‑ncumetriți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	încumetresc ‑ncumetresc	(să) încumetresc ‑ncumetresc	încumetream ‑ncumetream	încumetrii ‑ncumetrii	încumetrisem ‑ncumetrisem
	a II-a (tu)	încumetrești ‑ncumetrești	(să) încumetrești ‑ncumetrești	încumetreai ‑ncumetreai	încumetriși ‑ncumetriși	încumetriseși ‑ncumetriseși
	a III-a (el, ea)	încumetrește ‑ncumetrește	(să) încumetrească ‑ncumetrească	încumetrea ‑ncumetrea	încumetri ‑ncumetri	încumetrise ‑ncumetrise
plural	I (noi)	încumetrim ‑ncumetrim	(să) încumetrim ‑ncumetrim	încumetream ‑ncumetream	încumetrirăm ‑ncumetrirăm	încumetriserăm ‑ncumetriserăm încumetrisem ‑ncumetrisem
	a II-a (voi)	încumetriți ‑ncumetriți	(să) încumetriți ‑ncumetriți	încumetreați ‑ncumetreați	încumetrirăți ‑ncumetrirăți	încumetriserăți ‑ncumetriserăți încumetriseți ‑ncumetriseți
	a III-a (ei, ele)	încumetresc ‑ncumetresc	(să) încumetrească ‑ncumetrească	încumetreau ‑ncumetreau	încumetriră ‑ncumetriră	încumetriseră ‑ncumetriseră

arată variantele

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

info

Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.

arată:

sensuri secundare

expresii

exemple

surse

cumetri, cumetrescverb

1. popular A se înrudi cu cineva printr-o relație de cumetrie, a deveni cumătru (1.) cu cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- format_quote Îl rugă să se cumetrească, și ciobanul primi. ISPIRESCU, L. 208. DLRLC

etimologie:

cumătru DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.