cumínec, a -á v. tr. (lat. comminico îld. commúnico, -áre, a comunica, a´mpărtăși; vfr. acomengier, pv. comengar). Vechĭ. Daŭ cuĭva cuminecătura, îl împărtășesc. Mă unesc cu cineva. – Și a cumeneca (la formele cu acc. pe -ca).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink