CULUCCÍU, culuccii, s. m. (Turcism înv.) Paznic de noapte. – Din tc. kullukçu.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

culuccíu s. m., art. culuccíul; pl. culuccíi, art. culuccíii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

culuccíŭ (turc. kullukčy). Vechĭ. Mold. Păzitor (gardist) de noapte.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink