opțiuni
  • info
2 definiții pentru cultigen

Ortografice DOOM

cultigen adj. m., pl. cultigeni; f. sg. cultigenă, pl. cultigene

Jargon

CULTI- „cultivat, domestic”. ◊ L. cultus, us „îngrijire, creștere” > fr. culti-, engl. id. > rom. culti-. □ ~gen (v. -gen2), s. n., specie vegetală obținută de om și prezentă numai în cultură.

Intrare: cultigen
cultigen adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cultigen
  • cultigenul
  • cultigenu‑
  • cultigenă
  • cultigena
plural
  • cultigeni
  • cultigenii
  • cultigene
  • cultigenele
genitiv-dativ singular
  • cultigen
  • cultigenului
  • cultigene
  • cultigenei
plural
  • cultigeni
  • cultigenilor
  • cultigene
  • cultigenelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cultigen, cultigenăadjectiv

  • 1. Specie vegetală obținută de om și prezentă numai în cultură. DETS
etimologie:
  • culti- + -gen dexonline

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.