O definiție pentru culmen
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CULMEN s. n. porțiune superioară a monticulului vermisului cerebelului. (< lat. culmen)
Intrare: culmen
culmen substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
culmen, culmenesubstantiv neutru
- 1. Porțiune superioară a monticulului vermisului cerebelului. MDN '00
etimologie:
- culmen MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.