CULISÁ, culiséz, vb. I. Tranz. A pune în mișcare, de obicei alternativă, o piesă mobilă de-a lungul unui canal făcut într-o bară dreaptă sau curbă. V. glisa. ◊ Intranz. Ușa culisează. – Din fr. coulisser.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A CULISÁ ~éz intranz. (despre piese mobile) A aluneca pe o culisă. /<fr. coullisser
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CULISÁ vb. I. intr. (Tehn.; despre piese mobile) A aluneca pe culise (2) [în DN]. [< fr. coulis-mobile].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CULISÁ vb. intr. (despre piese mobile) a aluneca pe culise (2); a glisa. (< fr. coulisser)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CULISÁ vb. (TEHN.) a glisa. (O ușa care ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

culisá vb., ind. prez. 1 sg. culiséz, 3 sg. și pl. culiseáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink