opțiuni
  • info

2 intrări

19 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CULISARE, s. f. Acțiunea de a culisa și rezultatul ei; alunecare pe culise (3). – V. culisa.

CULISARE, s. f. Acțiunea de a culisa și rezultatul ei; alunecare pe culise (3). – V. culisa.

culisare sf [At: DEX2 / Pl: ~sări / E: culisa] (Mec) Alunecare pe culise (6).

CULISARE s.f. Acțiunea de a culisa și rezultatul ei. [< culisa].

CULISA, culisez, vb. I. Tranz. A pune în mișcare, de obicei alternativă, o piesă mobilă de-a lungul unui canal făcut într-o bară dreaptă sau curbă. ◊ Intranz. Ușa culisează. – Din fr. coulisser.

culisa vti [At: ENC. TEHN. I, 89 / Pzi: ~sez / E: fr coulisser] (Mec) 1-2 A pune în mișcare, de obicei alternativă, o piesă mobilă, de-a lungul unui canal făcut într-o bară dreaptă sau curbă. modificată

CULISA, culisez, vb. I. Tranz. A pune în mișcare, de obicei alternativă, o piesă mobilă de-a lungul unui canal făcut într-o bară dreaptă sau curbă. V. glisa. ◊ Intranz. Ușa culisează. – Din fr. coulisser.

CULISA vb. I. intr. (Tehn.; despre piese mobile) A aluneca pe culise (2) [în DN]. [< fr. coulis-mobile].

CULISA vb. intr. (despre piese mobile) a aluneca pe culise (2); a glisa. (< fr. coulisser)

A CULISA ~ez intranz. (despre piese mobile) A aluneca pe o culisă. /<fr. coullisser

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!culisare s. f., g.-d. art. culisării; pl. culisări

culisare s. f., g.-d. art. culisării

culisare s. f., g.-d. art. culisării

culisa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. culisez, 3 culisează; conj. prez. 1 sg. să culisez, 3 să culiseze

culisa (a ~) vb., ind. prez. 3 culisează

culisa vb., ind. prez. 1 sg. culisez, 3 sg. și pl. culisează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CULISARE s. (TEHN.) glisare. (~ unei uși.)

CULISARE s. (TEHN.) glisare. (~ unei uși.)

CULISA vb. (TEHN.) a glisa. (O ușa care ~.)

CULISA vb. (TEHN.) a glisa. (O ușă care ~.)

Intrare: culisare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • culisare
  • culisarea
plural
  • culisări
  • culisările
genitiv-dativ singular
  • culisări
  • culisării
plural
  • culisări
  • culisărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: culisa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • culisa
  • culisare
  • culisat
  • culisatu‑
  • culisând
  • culisându‑
 singular plural
  • culisează
  • culisați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • culisez
 (să)
  • culisez
  • culisam
  • culisai
  • culisasem
a II-a (tu)
  • culisezi
 (să)
  • culisezi
  • culisai
  • culisași
  • culisaseși
a III-a (el, ea)
  • culisează
 (să)
  • culiseze
  • culisa
  • culisă
  • culisase
plural I (noi)
  • culisăm
 (să)
  • culisăm
  • culisam
  • culisarăm
  • culisaserăm
  • culisasem
a II-a (voi)
  • culisați
 (să)
  • culisați
  • culisați
  • culisarăți
  • culisaserăți
  • culisaseți
a III-a (ei, ele)
  • culisează
 (să)
  • culiseze
  • culisau
  • culisară
  • culisaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

culisare, culisărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a culisa și rezultatul ei; alunecare pe culise. MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: glisare
etimologie:
  • vezi culisa MDA2 DEX '09 DEX '98 DN

culisa, culisezverb

  • 1. A pune în mișcare, de obicei alternativă, o piesă mobilă de-a lungul unui canal făcut într-o bară dreaptă sau curbă. MDA2 DEX '09 DN
    sinonime: glisa
    • format_quote intranzitiv Ușa culisează. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.