9 definiții pentru culevrină
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CULEVRINĂ, culevrine, s. f. (Înv.) Tun de tip vechi, cu țeava foarte lungă. – Din fr. couleuvrine.
CULEVRINĂ, culevrine, s. f. (Înv.) Tun de tip vechi, cu țeava foarte lungă. – Din fr. couleuvrine.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
culevrină sf [At: BĂLCESCU, M. V. 134 / Pl: ~ne / E: fr couleuvrine] (Frî) Tun vechi cu țeavă lungă și subțire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CULEVRINĂ s.f. Tun de tip vechi, cu țeavă lungă. [Pl. -ne. / < fr. couleuvrine].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CULEVRINĂ s. f. tun de tip vechi, cu țeavă lungă. (< fr. couleuvrine)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
culevrină f. tun lung și subțire: două tunuri mari, patru culevrine BĂLC.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*culevrínă f., pl. e (fr. coulevrine, d. couleuvre, colubru). Tun de odinioară pus pe afet orĭ ținut cu mîna, maĭ lung și maĭ supțire de cît cele de azĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
culevrină (înv.) (desp. -le-vri-) s. f., g.-d. art. culevrinei; pl. culevrine
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
culevrină (înv.) (-le-vri-) s. f., g.-d. art. culevrinei; pl. culevrine
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
culevrină s. f. (sil. -vri-), g.-d. art. culevrinei; pl. culevrine
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: cu-le-vri-nă
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
culevrină, culevrinesubstantiv feminin
- 1. Tun de tip vechi, cu țeava foarte lungă. MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- couleuvrine MDA2 DEX '09 DEX '98 DN