opțiuni
  • info

9 definiții pentru culegar

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CULEGAR, culegare, s. n. Instrument de metal de forma unei cutii alungite, cu trei pereți, dintre care unul mobil, care servește tipografului să așeze una câte una literele în rânduri egale, formând textul de imprimat; vingalac. – Culege + suf. -ar.

CULEGAR, culegare, s. n. Instrument de metal de forma unei cutii alungite, cu trei pereți, dintre care unul mobil, care servește tipografului să așeze una câte una literele în rânduri egale, formând textul de imprimat; vingalac. – Culege + suf. -ar.

culegar sn [At: MOLIN, V. T. 29 / Pl: ~e / E: culege + -ar] (Tip) Instrument de metal, ca o cutie alungită, cu un perete mobil în care se așază literele și albitura necesare obținerii textului de imprimat Si: vingalac, culegău.

CULEGAR, culegare, s. n. Instrument de metal (prevăzut cu un dispozitiv pentru stabilirea lungimii rîndurilor) în care tipograful așază una cîte una literele, formînd textul care urmează să fie imprimat.

CULEGAR ~e n. poligr. Placă metalică în care zețarul așază una câte una literele în rânduri egale, formând textul care urmează să fie tipărit; vingalac. /a culege + suf. ~ar

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

culegar s. n., pl. culegare

culegar s. n., pl. culegare

culegar s. n., pl. culegare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CULEGAR s. (TIPOGR.) culegău, vingalac, (rar) colțar, compozitor.

CULEGAR s. (TIPOGR.) culegău, vingalac, (rar) colțar, compozitor.

Intrare: culegar
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • culegar
  • culegarul
  • culegaru‑
plural
  • culegare
  • culegarele
genitiv-dativ singular
  • culegar
  • culegarului
plural
  • culegare
  • culegarelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

culegar, culegaresubstantiv neutru

  • 1. Instrument de metal de forma unei cutii alungite, cu trei pereți, dintre care unul mobil, care servește tipografului să așeze una câte una literele în rânduri egale, formând textul de imprimat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: colțar culegău vingalac
etimologie:
  • Culege + sufix -ar. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.