CULÉE, culee, s. f. 1. Canal prin care curge metalul de turnat din pâlnia de turnare în cavitatea formei. 2. Materialul solidificat în piciorul și pâlnia de turnare. 3. Infrastructura care se execută la capătul unui pod pentru a prelua sarcinile transmise de suprastructura acestuia și a susține calea de acces pe pod. – Din fr. culée.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CULÉE ~ f. 1) Fiecare dintre cele două picioare ale unui pod situate pe malurile opuse. 2) Canal prin care metalul topit se scurge din forme. [Sil. -le-e] /<fr. culée
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CULÉE s.f. 1. (Constr.) Masiv de zidărie care prin masa sa rezistă la împingerea unui arc, a unei bolți sau a unei arcade. ♦ Fiecare dintre cele două picioare ale unui pod, situate pe maluri. 2. Canal prin care metalul topit se scurge din tiparul piesei. [Pron. -le-e. / < fr. culée].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CULÉE s. f. 1. masiv de zidărie care prin masa sa rezistă la împingerea unui arc, a unei bolți sau arcade. ◊ fiecare dintre cele două picioare ale unui pod, pe maluri. 2. canal prin care metalul topit se scurge din tiparul piesei. (< fr. culée)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

culée s. f., art. culéea, g.-d. art. culéei; pl. culée
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink