opțiuni
  • info

11 definiții pentru cuibușor

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CUIBUȘOR, cuibușoare, s. n. Diminutiv al lui cuib; cuibuleț. – Cuib + suf. -ușor.

CUIBUȘOR, cuibușoare, s. n. Diminutiv al lui cuib; cuibuleț. – Cuib + suf. -ușor.

cuibușor [At: ALECSANDRI, P. P. 298 / V: (rar) ~bșor / Pl: (1-2) ~oare, (3) ~i sm / E: cuib + -ușor] 1-2 sn (Șhp) Cuib (1) (mic) Si: cuibuleț (1-2). 3 sm (Bot; reg) Trânji (Neottia nidus avis).

CUIBUȘOR, cuibușoare, s. n. Diminutiv al lui cuib (l), cuibuleț. Și voi sparge cuibușorul, Și voi rupe pliscușorul [cucului]. ALECSANDRI, P. P. 298. Sturzul iar zicea, Mierliței vorbea: Cuibușorul tău Ți l-oi face eu, Copilașii tăi Fir-or puii mei. TEODORESCU, P. P. 454.

cuibșor sn vz cuibușor

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cuibușor s. n., pl. cuibușoare

cuibușor s. n., pl. cuibușoare

cuibușor s. n., pl. cuibușoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CUIBUȘOR s. cuibuleț. (Un ~ de pasăre.)

CUIBUȘOR s. v. trânji.

CUIBUȘOR s. cuibuleț. (Un ~ de pasăre.)

cuibușor s. v. TRÎNJI.

Intrare: cuibușor
cuibușor substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cuibușor
  • cuibușorul
  • cuibușoru‑
plural
  • cuibușoare
  • cuibușoarele
genitiv-dativ singular
  • cuibușor
  • cuibușorului
plural
  • cuibușoare
  • cuibușoarelor
vocativ singular —
plural —
cuibșor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cuibușor, cuibușoaresubstantiv neutru

  • 1. Diminutiv al lui cuib. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cuibuleț
    • format_quote Și voi sparge cuibușorul, Și voi rupe pliscușorul [cucului]. ALECSANDRI, P. P. 298. DLRLC
    • format_quote Sturzul iar zicea, Mierliței vorbea: Cuibușorul tău Ți l-oi face eu, Copilașii tăi Fir-or puii mei. TEODORESCU, P. P. 454. DLRLC
etimologie:
  • Cuib + sufix -ușor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.