opțiuni
  • info
2 intrări
17 definiții

Explicative DEX

cuculete sm [At: BARCIANU / Pl: ~eți / E: cuc1 + -ulete] 1-2 (Om) (Șhp) Cuc1 (1) (mic). 3 (Reg; îe) A se face ~ A se îmbăta.

cuculete m. 1. cuc mic; 2. fig. și fam. beat: chefuiră până se făcură cuculeți.

CUCULEȚ, cuculeți, s. m. Diminutiv al lui cuc; cucuț, cucușor. – Cuc + suf. -uleț.[1]

  1. În original, acc. greșit: CUCULEȚ. — LauraGellner

cuculeț sm [At: ALECSANDRI, P. P. 245 / Pl: ~i / E: cuc1 + -uleț] (Orn; șhp) 1-2 Cuc (1) (mic) Si: cuculeț (1-2).

CUCULEAN, CUCULEȚ. CUCULETE sm. dim. CUC: F : a se face cuculete, a se îmbăta.

CUCULEȚ sm. dim. CUC.

CUCULEȚ, cuculeți, s. m. Diminutiv al lui cuc; cucuț, cucușor. – Cuc + suf. -uleț.

CUCULEȚ, cuculeți, s. m. (În poezia populară) Diminutiv al lui cuc. Cuculeț cu pene verzi, Ce cați vara prin livezi? Vara vii, vara te duci, Mă mier iarna ce mînînci? ȘEZ. I 290. Floricică din polog, Cuculeț din Topolog, Mai coboar’ din deal în Olt, De-mi mai potolește-un foc. ȘEZ. SV 219. Cuculeț, pasăre sură... ALECSANDRI, P. P. 245.

CUCULEȚ, cuculeți, s. m. Diminutiv al lui cuc1.

cuculéț m. Dim. d. cuc.

Ortografice DOOM

cuculeț s. m., pl. cuculeți

cuculeț s. m., pl. cuculeți

cuculeț s. m., pl. cuculeți

Argou

cuculeț, cuculeți s. m. (dim.) penis (la copiii mici).

Sinonime

CUCULEȚ s. (ORNIT.) cucușor.

CUCULEȚ s. (ORNIT.) cucușor.

Arhaisme și regionalisme

cuculete, cuculeți, s.m. (reg.) 1. cuc mic, pui de cuc. 2. (fig. și fam.) beat.

Intrare: cuculete
substantiv masculin (M46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cuculete
  • cuculetele
plural
  • cuculeți
  • cuculeții
genitiv-dativ singular
  • cuculete
  • cuculetelui
plural
  • cuculeți
  • cuculeților
vocativ singular —
plural —
Intrare: cuculeț
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cuculeț
  • cuculețul
  • cuculețu‑
plural
  • cuculeți
  • cuculeții
genitiv-dativ singular
  • cuculeț
  • cuculețului
plural
  • cuculeți
  • cuculeților
vocativ singular
  • cuculețule
  • cuculețe
plural
  • cuculeților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cuculeț, cuculețisubstantiv masculin

  • 1. Diminutiv al lui cuc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cucușor cucuț
    • format_quote Cuculeț cu pene verzi, Ce cați vara prin livezi? Vara vii, vara te duci, Mă mier iarna ce mînînci? ȘEZ. I 290. DLRLC
    • format_quote Floricică din polog, Cuculeț din Topolog, Mai coboar’ din deal în Olt, De-mi mai potolește-un foc. ȘEZ. SV 219. DLRLC
    • format_quote Cuculeț, pasăre sură... ALECSANDRI, P. P. 245. DLRLC
etimologie:
  • Cuc + -uleț. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.