CUCULÉȚ, cuculeți, s. m. Diminutiv al lui cuc; cucuț, cucușor. – Cuc + suf. -uleț.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CUCULÉȚ s. (ORNIT.) cucușor.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cuculéț s. m., pl. cuculéți
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cuculéț m. Dim. d. cuc.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cuculeț, cuculeți s. m. (dim.) penis (la copiii mici).
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink