5 definiții pentru cuclă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cuclă sf [At: VÎRCOL, V. / Pl: ~le / E: bg кукла] 1-2 (Bgm; reg) Grămăjoară de bumbac, de coceni etc.
cúclă, V. glugă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
glúgă și gúgă f., pl. ĭ (bg. gugla, glugă, kukla, păpușă, d. ngr. kúkla, păpușă, lat. cuculla, glugă; ung. rut. gluga, germ. gugel. V. cuculion, cucă, gugĭ. Bern. 1, 640). Învălitoare de postav care se pune peste pălărie orĭ peste căcĭulă cînd ploŭă saŭ ninge, numită și gugĭ saŭ capișon. Piramidă de cocenĭ (strujenĭ), de nuĭele ș. a., numită în Munt. și ciucă și cuclă (Răsadu, 1, 62).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
glugă s. f., g.-d. art. glugii; pl. glugi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
cuclă, cucle, s.f. (reg.) jerebie, jureliță (de bumbac), matcă.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni