opțiuni
  • info

2 intrări

9 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CUBIST, -Ă, cubiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține cubismului, privitor la cubism; care se conformează regulilor și formelor cubismului. 2. S. m. și f. Adept al cubismului. – Din fr. cubiste.

CUBIST, -Ă, cubiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține cubismului, privitor la cubism; care se conformează regulilor și formelor cubismului. 2. S. m. și f. Adept al cubismului. – Din fr. cubiste.

cubist, ~ă [At: ARDELEANU, U. D. 15 / Pl: ~iști, ~e / E: fr cubiste] 1 a Care aparține cubismului. 2 a Referitor la cubism. 3 a Specific cubismului. 4 a Care provine de la cubism. 5-6 smf, a (Artist) adept al cubismului.

CUBIST, -Ă, cubiști, -ste, adj. Care aparține cubismului, care se conformează regulilor și formulelor lui. Desen cubist. Mobilă cubistă. ▭ Compozițiile cubiste... nu au nici un grăunte de conținut viu. V. ROM. decembrie 1950, 182.

CUBIST, -Ă adj. Referitor la cubism; conform regulilor și formulelor cubismului. // s.m. și f. Artist care practică cubismul. [Cf. fr. cubiste].

CUBIST, -Ă I. adj. referitor la cubism; conform principiilor estetice ale cubismului. II. s. m. f. artist care practică cubismul. (< fr. cubiste)

CUBIST ~stă (~ști, ~ste) Care ține de cubism; propriu cubismului. /<fr. cubiste

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cubist adj. m., s. m., pl. cubiști; adj. f., s. f. cubistă, pl. cubiste

cubist adj. m., s. m., pl. cubiști; adj. f., s. f. cubistă, pl. cubiste

cubist adj. m., s. m., pl. cubiști; f. sg. cubistă, pl. cubiste

Intrare: cubist (adj.)
cubist1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cubist
  • cubistul
  • cubistu‑
  • cubistă
  • cubista
plural
  • cubiști
  • cubiștii
  • cubiste
  • cubistele
genitiv-dativ singular
  • cubist
  • cubistului
  • cubiste
  • cubistei
plural
  • cubiști
  • cubiștilor
  • cubiste
  • cubistelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: cubist (s.m.)
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cubist
  • cubistul
  • cubistu‑
plural
  • cubiști
  • cubiștii
genitiv-dativ singular
  • cubist
  • cubistului
plural
  • cubiști
  • cubiștilor
vocativ singular
  • cubistule
  • cubiste
plural
  • cubiștilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cubist, cubistăadjectiv

  • 1. Care aparține cubismului, privitor la cubism; care se conformează regulilor și formelor cubismului. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Mobilă cubistă. DLRLC
    • format_quote Compozițiile cubiste... nu au nici un grăunte de conținut viu. V. ROM. decembrie 1950, 182. DLRLC
etimologie:

cubist, cubiștisubstantiv masculin
cubistă, cubistesubstantiv feminin

  • 1. Adept al cubismului. DEX '09 DEX '98
  • diferențiere Artist care practică cubismul. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.