CUBÍCULUM, cubiculumuri, s. n. Cameră de dormit în locuințele romane; p. ext. cameră sepulcrală într-o catacombă. – Din lat. cubiculum.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cristi | Semnalează o greșeală | Permalink

CUBÍCULUM s.m. Cameră de culcare în casele romane; dormitor. ♦ Cameră mortuară din galeriile catacombelor. [Pl. -muri. / < lat. cubiculum].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CUBÍCULUM s. n. 1. cameră de culcare în casele romane. ◊ camera mortuară în galeriile catacombelor. 2. (în Imperiul Bizantin) cancelaria personală a împăratului. (< lat. cubiculum)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

cubículum s. n., pl. cubículumuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink