CUANTIFICÁ, cuantífic, vb. I. Tranz. A stabili valorile discrete (discontinue) pe care le poate lua o anumită mărime fizică; a impune astfel de condiții unei mărimi fizice încât valorile sale să varieze în salturi (discontinuu). – După fr. quantifier.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cristi | Semnalează o greșeală | Permalink

CUANTIFICÁ vb. I. tr. 1. A determina cantitatea a ceva. 2. A stabili valorile discontinue pe care le poate lua o anumită valoare fizică; a impune astfel de condiții unei mărimi fizice încât valorile acesteia să varieze discontinuu; a cuantiza. [Pron. cuan-. / cf. fr. quantifier].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CUANTIFICÁ vb. tr. 1. (log.) a atribui o cantitate unui termen. 2. a determina cantitatea a ceva. ◊ a preciza cantitatea predicatului în raport cu subiectul. 3. a stabili valorile discontinue pe care le poate lua o anumită mărime fizică; a impune unei mărimi fizice o variație discontinuă, prin cuantă. (după fr. quantifier)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CUANTIFICÁ vb. (FIZ.) a cuantiza.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cuantificá vb. (sil. cuan-), ind. prez. 1 sg. cuantífic, 3 sg. și pl. cuantífică
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink