7 definiții pentru crăticioară
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CRĂTICIOARĂ, crăticioare, s. f. Diminutiv al lui cratiță. – Cratiță + suf. -ioară.
CRĂTICIOARĂ, crăticioare, s. f. Diminutiv al lui cratiță. – Cratiță + suf. -ioară.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
crăticioară sf [At: CARAGIALE, S. 6/15 / Pl: ~re / E: cratiță + -ioară] 1-2 (Șhp) Cratiță mică.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CRĂTICIOARĂ, crăticioare, s. f. Diminutiv al lui cratiță. Ceilalți mîncau ce-și aduceau de acasă: magiun, brînză sau, în crăticioară, iahnie de cartofi, fasole. PAS, Z. I 268. Trase crăticioara de la foc. CARAGIALE, S. 6.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
crăticĭoáră f., pl. e (oa dift.). Cratiță mică.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
crăticioară (desp. -cioa-) s. f., g.-d. art. crăticioarei; pl. crăticioare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
crăticioară (-cioa-) s. f., g.-d. art. crăticioarei; pl. crăticioare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
crăticioară s. f., g.-d. art. crăticioarei; pl. crăticioare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: -cioa-ră
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
crăticioară, crăticioaresubstantiv feminin
- 1. Diminutiv al lui cratiță. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ceilalți mîncau ce-și aduceau de acasă: magiun, brînză sau, în crăticioară, iahnie de cartofi, fasole. PAS, Z. I 268. DLRLC
- Trase crăticioara de la foc. CARAGIALE, S. 6. DLRLC
-
etimologie:
- Cratiță + sufix -ioară. DEX '98 DEX '09