GODOY CRUZ, oraș în V Argentinei, în aglomerația urbană Mendoza; 179,5 mii loc. (1991). Nod de c. f. Exploatarea și prelucrarea petrolului. Vinificație.

JUAN [huán] DE LA CRUZ San (numele laic Juan de Yepez y Álvarez) (1542-1591), scriitor spaniol. Călugăr carmelit. Poezie contemplativă, de mare rafinament stilistic, preferând antiteza, metafora, simbolul și alegoria („Urcuș pe muntele Carmel”, „Noaptea întunecată a sufletului”, „Cântec spiritual”, „Flacăra de dragoste vie”). Proză, o culegere de sentințe.

JUANA INÉS DE LA CRUZ [huána inés de la cruθ], Sor (numele laic Juana de Asbaje-Ramírez de Santillana) (1651-1695), poetă mexicană. Călugăriță. Supranumită de contemporani „a zecea muză”. Poemul cosmogonic religios de factură barocă „Primul vis”, lirică erotică (sonete, balade), opere dramatice laice și religioase (trei autos sacramentales, dintre care se remarcă „Divinul Narcis”, de inspirație deopotrivă biblică și greco-latină).

PUERTO LA CRUZ [kruθ], oraș în N Venezuelei (Anzoátegui), port la M. Caraibilor; 199 mii loc. (2001). Mari rafinării de petrol. Fabrică de ciment. Export de petrol.

SANTA CRUZ, Andrés (1792-1865), om politic bolivian. Președinte al țării (1829-1839). După cucerirea Perú-ului a format Confederația peruano-boliviană al cărei „protector suprem” a devenit. Învins în conflictul cu Chile și răsturnat de la putere.

SANTA CRUZ. 1. (NENDO sau NDENI), arh. vulcanic și coraligen în SV Oc. Pacific (Melanezia), în statul insular Solomon, situat la 402 km E de arh. Solomon; 938 km². Ins. pr.: Santa Cruz (Nendo sau Ndeni), Utupua, Vanikoro. Plantații de cocotieri. Pescuit. Descoperit în 1595 de exploratorul spaniol Alvaro de Mendaña de Neira. 2. V. Saint Croix. 3. Prov. în extremitatea de S a Argentinei, în Patagonia, extinsă între Oc. Atlantic în E și Cordillera Andină în V, la granița cu Chile; 243,9 mii km²; 196,9 mii loc. (2001). Centrul ad-tiv: Rio Gallegos. Afectată de vânturi și furtuni frecvente. Creșterea ovinelor. Păduri, lacuri glaciare. Turism. Parcurile naționale Los Glaciares (4,5 mii km²) și Perito Moreno (1,2 mii km²). Pădure pietrificată, declarată monument al naturii (1954), extinsă pe 35 km². 4. (numele complet: SANTA CRUZ DE LA SIERRA), oraș în partea central-estică a Boliviei, pe râul Piray, la 480 km SE de La Paz și 290 km NE de Sucre; centrul ad-tiv al departamentului Santa Cruz; 1,1 mil. loc. (2001). Aeroportul Viru-Viru. Nod rutier. Expl. de petrol, gaze naturale, min. de fier și de mangan. Rafinărie de petrol. Ind. petrochimică, de prelucr. a lemnului, textilă, pielăriei și alim. (ulei de soia, zahăr, rom, preparate din carne și lapte, alcool). Centru comercial și piață agricolă pentru cafea, cacao, tutun, orz, soia, trestie de zahăr, fructe, bovine. Universitate (1879). Fundat în 1561 de conchistadorul spaniol Nuño de Chávez pe locul azi al orașului San José de Chiquitos, a fost nevoit să se mute pe vatra actuală în 1595 din cauza atacului amerindienilor. În 1811 locuitorii S.C. și-au proclamat independența față de Spania.

SANTA CRUZ DE TENERIFE [sánta kruθ], oraș în Spania insulară, centrul ad-tiv al Comunității autonome Canare, situat pe țărmul de NE al ins. Tenerife; 188,4 mii loc. (2001). Aeroport. Port comercial. la Oc. Atlantic, prin care se exportă banane, fructe tropicale, tutun, roșii ș.a. și punct de escală pe rutele transatlantice. Rafinărie de petrol. Ind. de prelucr. a tutunului și alim. (conserve de legume și fructe, vin). Centru de ceramică. Pescuit. Stațiune balneoclimaterică. Turism. Muzeu de artă; Muzeu de antropologie. Teatru. Biserică din sec. 16-17; mănăstirea San Francisco (sec. 17-18), în stil baroc. Castelul San Cristobal (sec. 17-18). Fundat în 1494. Atacat de către englezi (în 1657 și 1797), la cel din urmă asalt aici și-a pierdut brațul drept căpitanul (viitorul amiral) englez Horatio Nelson, în încercarea (nereușită) de a cuceri orașul.