CRUTÓN, crutoane, s. n. Bucată mică de pâine prăjită (în grăsime) care se servește în supă. – Din fr. croûton.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
cristi
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CRUTÓN ~oáne n. Bucată mică de pâine prăjită, care se pune în supă. /<fr. crouton
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CRUTÓN s.n. (Franțuzism) Coajă (de pâine), coltuc, mică bucată de pâine rumenită în cuptor sau prăjită în grăsime, servind la supe și la creme. [< fr. croûton].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CRUTÓN s. n. mică bucată de pâine rumenită în cuptor sau prăjită în grăsime, care se servește în supă. (< fr. croûton)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
crutón s. n., pl. crutoáne
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CRUTON s.n. Felie de pâine, fără coajă, rotundă sau pătrată, prăjită în unt, garnisită divers, servită ca gustare caldă, iar simplă, folosită ca suport pentru diverse preparate de carne (medalion, turnedou); (la plural) mici cuburi de pâine prăjite la grătar, în unt sau ulei, folosite drept garnitură pentru supe, salate, omlete etc.
Sursa: DGE
(2003)
|
Adăugată de
gal
| Semnalează o greșeală
| Permalink