CRÚSTĂ, cruste, s. f. 1. Strat exterior care se formează, prin solidificare, uscare etc., la suprafața unor corpuri moi; coajă, scoarță. ◊ Spec. Strat anatomic protector format la suprafața unei plăgi care începe să se cicatrizeze. 2. Strat îndesat, uscat și întărit care se formează uneori la suprafața terenului arabil în urma ploilor, bătătoririi excesive etc. 3. Strat solid de săruri depuse pe pereții unui vas sau ai unei țevi în care se află sau prin care curge un lichid conținând săruri dizolvate. 4. Înveliș impregnat cu săruri de calciu la unele nevertebrate. – Din lat. crusta.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
cristi
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CRÚSTĂ ~e f. 1) Pojghiță formată la suprafața unor corpuri moi; coajă. 2) Strat anatomic protector, care se formează pe o rană când aceasta începe să se cicatrizeze; coajă. 3) Strat solid de săruri depuse pe pereții unui recipient sau al unei țevi, în care se află sau prin care curge un lichid. 4) Înveliș impregnat cu săruri de calciu la unele animale nevertebrate. /<lat. crusta
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CRÚSTĂ s.f. Coajă formată prin solidificare deasupra unor corpuri moi; scoarță. [< lat. crusta, cf. germ. Kruste].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CRÚSTĂ s. f. 1. coajă, scoarță. 2. strat tasat, uscat și întărit, de la suprafața terenului arabil, în urma ploilor, a grindinei etc. 3. strat solid de săruri, depuse pe pereții unui recipient. 4. înveliș tare al corpului unor vertebrate. (< lat. crusta)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CRÚSTĂ s. 1. coajă. (Mămăliga a facut o ~.) 2. v. pojghiță. 3. v. coajă.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
crústă (crúste), s. f. – Coajă. Lat. crusta, cf. fr. croûte, germ. Kruste (sec. XIX). – Der. crustaceu, s. m., din fr.; încrusta, vb., din fr.
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
crústă s. f., g.-d. art. crústei; pl. crúste
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*crústă f., pl. e (lat. crusta, coajă). Coajă: pin ăuntru [!] oaleĭ s´a format o crustă. Zool. Găoacea raculuĭ.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CRÚSTĂ (lat. crusta) s. f. 1. Coajă, scoarță. 2. (GEOGR.) Porțiune a litosferei cuprinsă între suprafața scoarței terestre pînă la 20-80 km adîncime sub continente (c. continentală), care deține 41% din supr. Terrei și 5-8 km sub oceane (c. oceanică), care cuprinde 59%. Între ele există o c. de tranziție ce constituie marginile continentale și arcurile insulare. 3. (AGR.) Strat îndesat, uscat și întărit care se formează uneori la suprafața terenului arabil în urma ploii, bătătorii excesive etc. 4. (TEHN.) Strat solid de săruri depuse pe pereții unui recipient (ex. cazane de abur) sau al unei țevi în care se află sau prin care curge un lichid conținînd săruri dizolvate; este dăunătoare funcționării instalațiilor, putînd provoca avarii. 5. (ZOOL.) Înveliș impregnat cu săruri de calciu la unele vertebrate. 6. (MED.) Formațiune situată la nivelul pielii sau mucoaselor rezultată din coagularea și uscarea unor serozități, sînge sau puroi; coajă.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink