CRUG, cruguri, s. n. (Înv.) 1. Orbită a lunii sau a unei planete. ◊ Crugul cerului (sau ceresc) = bolta cerească. 2. Ciclu solar (sau lunar). – Din rus., scr. krug.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cristi | Semnalează o greșeală | Permalink

CRUG s. v. boltă, cer, ciclu, firmament, orbită.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

crug s. n., pl. crúguri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

crug n., pl. urĭ (rus. krug, cerc, d. vsl. krongŭ). Vechĭ. Crîng, cerc, ciclu, órbită. Crugu luniĭ, ciclu lunar. V. pascalie.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink