CRUCIÁT, cruciați, s. m. Participant la o cruciadă. [Pr.: -ci-at] – Din fr. croisé (refăcut după cruce).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cristi | Semnalează o greșeală | Permalink

CRUCIÁT ~ți m. Participant la o cruciadă. [Sil. -ci-at] /<fr. croisé
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CRUCIÁT s.m. Participant la cruciadă. [Pron. -ci-at. / cf. lat.med. cruciatus, it. cruciato].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CRUCIÁT s. m. participant la cruciadă. (după it. crociato, lat. cruciatus, fr. croisé)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CRUCIÁT s. (IST.) (înv.) crijac.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cruciát s. m. (sil. -ci-at), pl. cruciáți
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*cruciát, -ă s. și adj. (d. cruce, după fr. croisé). Care a luat parte la o cruciată [!]: cruciațiĭ, armata cruciată. V. crijac.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink