opțiuni
  • info

2 intrări

23 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CROȘETARE, croșetări, s. f. Acțiunea de a croșeta. – V. croșeta.

CROȘETARE, croșetări, s. f. Acțiunea de a croșeta. – V. croșeta.

croșetare sf [At: DN3 / Pl: ~tări / E: croșeta] Croșetat1.

CROȘETARE s.f. Acțiunea de a croșeta; croșetat. [< croșeta].

CROȘETARE s. f. punere în croșete (4) a unor cuvinte sau porțiuni de text (folosit de cenzură). (< croșetă)

croșetare s. f. (educ.) Punerea între croșete (paranteze drepte) a unor cuvinte sau porțiuni de text, sistem des folosit de cenzura sau autocenzura dinainte de dec. 1989 ◊ „[...] în textul ediției, ultimele trei cuvinte au fost eliminate și semnalate prin blestematele croșete. E păcat de această hilară croșetare a unui text din 1899.” R.lit. 18 X 84 p. 20 (din croșeta; DN, DEX, DN3 – alt sens)

CROȘETA, croșetez, vb. I. Tranz. A împleti manual dantele, tricoturi etc. cu croșeta. – Din fr. crocheter.

CROȘETA, croșetez, vb. I. Tranz. A împleti manual dantele, tricoturi etc. cu croșeta. – Din fr. crocheter.

croșeta vi [At: ARDELEANU, U. D. / Pzi: ~tez / E: fr crocheter] 1 A împleti manual, cu croșeta. 2 (Fig; la fotbal) A dribla pe rând mai mulți adversari.

CROȘETA, croșetez, vb. I. Tranz. A împleti (dantele) cu croșeta. Perdele croșetate.

CROȘETA vb. I. tr. A împleti (dantele) cu croșeta. [< fr. crocheter].

CROȘETA vb. tr. a împleti (dantele) cu croșeta. (< fr. crocheter)

A CROȘETA ~ez tranz. (dantele, obiecte de îmbrăcăminte etc.) A împleti cu croșeta. /<fr. crocheter

croșetà v. a împleti cu iglița.

croșetéz v. tr. (d. croșet; fr. crocheter, a deschide o încuĭetoare c’un cîrlig). Barb. Împletesc (cu acușoru).

împletésc v. tr. (vsl. plesti-pleton, pletati, sîrb. plesti, a împleti. V. pleată). Fac (cu ață, cu sfoară orĭ cu alt-ceva) ochĭurĭ care formează un fel de țesătură compus din fire întortocheate și servindu-mă la această lucrare de igliță, acușor saŭ andrele saŭ și de mîna liberă cînd întrebuințez ramurĭ în loc de fire: a împleti păru din cap, cĭorapĭ, dantelă, o plasă de prins pește, un coș, o pălărie de paĭe ș. a. – Și pletesc (P. P.) – În ultimu timp s’a introdus barbarizmu croșetez și tricotez (d. fr. crochet, acușor, și tricoter, a împleti).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

croșetare s. f., g.-d. art. croșetării; pl. croșetări

croșetare s. f., g.-d. art. croșetării; pl. croșetări

croșetare s. f., g.-d. art. croșetării; pl. croșetări

croșeta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. croșetez, 3 croșetează; conj. prez. 1 sg. să croșetez, 3 să croșeteze

croșeta (a ~) vb., ind. prez. 3 croșetează

croșeta vb., ind. prez. 1 sg. croșetez, 3 sg. și pl. croșetează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CROȘETA vb. (Transilv. și Ban.) a ștricăni. (~ o dantelă.)

CROȘETA vb. (Transilv. și Ban.) a ștricăni. (~ o dantelă.)

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

croșeta, croșetez v. t. (la fotbal) a dribla în zig-zag.

Intrare: croșetare
croșetare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • croșetare
  • croșetarea
plural
  • croșetări
  • croșetările
genitiv-dativ singular
  • croșetări
  • croșetării
plural
  • croșetări
  • croșetărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: croșeta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • croșeta
  • croșetare
  • croșetat
  • croșetatu‑
  • croșetând
  • croșetându‑
 singular plural
  • croșetează
  • croșetați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • croșetez
 (să)
  • croșetez
  • croșetam
  • croșetai
  • croșetasem
a II-a (tu)
  • croșetezi
 (să)
  • croșetezi
  • croșetai
  • croșetași
  • croșetaseși
a III-a (el, ea)
  • croșetează
 (să)
  • croșeteze
  • croșeta
  • croșetă
  • croșetase
plural I (noi)
  • croșetăm
 (să)
  • croșetăm
  • croșetam
  • croșetarăm
  • croșetaserăm
  • croșetasem
a II-a (voi)
  • croșetați
 (să)
  • croșetați
  • croșetați
  • croșetarăți
  • croșetaserăți
  • croșetaseți
a III-a (ei, ele)
  • croșetează
 (să)
  • croșeteze
  • croșetau
  • croșetară
  • croșetaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

croșetare, croșetărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a croșeta. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: croșetat
  • 2. Punere în croșete a unor cuvinte sau porțiuni de text (folosit de cenzură). MDN '00
etimologie:
  • vezi croșeta DEX '09 DEX '98 DN

croșeta, croșetezverb

  • 1. A împleti manual dantele, tricoturi etc. cu croșeta. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: ștricăni
    • format_quote Perdele croșetate. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.