CRÓSNĂ, crosne, s. f. Sarcină (de lemne sau vreascuri) pe care o poartă cineva în spinare. ♦ Mulțime de obiecte așezate în ordine. [Var.: cróșnă s. f.] – Din bg. krošnja.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

crósnă, crósne, s.f. (reg.) 1. cârlig, funie sau curea cu care se prinde un pachet dus în spinare. 2. legătură, sarcină, maldăr de lemne sau de vreascuri pe care le poate duce un om în spinare. 3. orice sarcină dusă în spinare (bagaj, traistă, raniță, rucsac etc.). 4. umflătură, boltă.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

crósnă s. f., g.-d. art. crósnei; pl. crósne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

crósnă și (Trans. Mold.) cróșnă f., pl. e (rus. króšnĕa, bg. króšnĕa, krosna, coș de purtat în spinare; ceh. krosno, krošna, cîrlig de hamal; vsl. krosno. V. încrosnez. Bern. 1, 624). Sarcină, bagaj cît se poate duce'n spinare: aŭ purces cum aŭ putut, uniĭ numaĭ cu croșna și cu copiiĭ în brațe (Nec. 2, 273), șĭ-a petrecut vĭața cu croșna'n spinare (Ĭorga, Neam. Rom. Lit. 3,514). – Și croașnă. La Ctcu crosnă și crósnie, sarcină, funie de hamal. V. cîrcă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink