CRONOMETRÓR, -OÁRE, cronometrori, -oare, s. m. și f. Persoană care măsoară timpul cu cronometrul pentru a norma procesele de muncă, pentru a determina rezultatele întrecerilor sportive etc. – Din fr. chronométreur.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
IoanSoleriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CRONOMETRÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care cronometrează. [< fr. chronométreur].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CRONOMETRÓR, -OÁRE s. m. f. cel care cronometrează. (< fr. chronométreur)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cronometrór s. m. (sil. -tror), pl. cronometróri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
cronometroáre s. f. (sil. -troa-), g.-d. art. cronometroárei; pl. cronometroáre
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CRONOMETROR persoană calificată având ca sarcină cronometrarea și înregistrarea în documente a timpilor de zbor a aeronavelor sau de funcționare a acestora la sol.
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink