10 definiții pentru croncănitor
Explicative DEX
CRONCĂNITOR, -OARE, croncănitori, -oare, adj. Care croncănește. – Croncăni + suf. -tor.
CRONCĂNITOR, -OARE, croncănitori, -oare, adj. Care croncănește. – Croncăni + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
croncănitor, ~oare a [At: ALECSANDRI, P. III, 8 / Pl: ~i, ~oare / E: croncăni + (i)tor] 1 (D. păsări) Care croncănește. 2 (D. sunete) Ca un croncănit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CRONCĂNITOR, -OARE, croncănitori, -oare, adj. (Despre unele păsări, p. ext. despre sunetul scos de ele) Care croncănește. Salcîmii... leagănă ciori croncănitoare. STANCU, D. 72. Trec corbii-n stoluri, trec mereu, Croncănitori și negri vin. LESNEA, I. 70. Cîrduri de corbi negri, cu zvon croncănitor. ALECSANDRI, P. III 341.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CRONCĂNITOR, -OARE, croncănitori, -oare, adj. Care croncănește – Din croncăni + suf. -(i)tor.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CRONCĂNITOR ~oare (~ori, ~oare) Care croncănește. /a croncăni + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
croncănitor a. care croncănește: trece un cârd de corbi iernatici prin văzduh croncănitori AL.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CRONCĂ(N)ITOR, CLONCĂ(N)ITOR adj. verb. CRONCĂ(N)'I, CLONCĂ(N)'I. Care croncăe: Lungi cîrduri de corbi negri cu svon croncănitor (ALECS.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Ortografice DOOM
croncănitor adj. m., pl. croncănitori; f. sg. și pl. croncănitoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
croncănitor adj. m., pl. croncănitori; f. sg. și pl. croncănitoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
croncănitor adj. m., pl. croncănitori; f. sg. și pl. croncănitoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
croncănitor, croncănitoareadjectiv
- 1. Care croncănește. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Salcîmii... leagănă ciori croncănitoare. STANCU, D. 72. DLRLC
- Trec corbii-n stoluri, trec mereu, Croncănitori și negri vin. LESNEA, I. 70. DLRLC
- Cîrduri de corbi negri, cu zvon croncănitor. ALECSANDRI, P. III 341. DLRLC
-
etimologie:
- Croncăni + -tor. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.