CROMÁ, cromez, vb. I. Tranz. A acoperi un obiect de metal cu un strat subțire de crom. – Din crom. Cf. fr. chromer.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A CROMÁ ~éz tranz. (obiecte sau piese de metal) A acoperi cu un strat de crom. /Din crom
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CROMÁ vb. I. tr. A acoperi (un obiect) cu un strat subțire de crom. [< fr. chromer].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CROMÁ vb. tr. a acoperi o piesă, un obiect de metal cu un strat subțire de crom. (< fr. chromer)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

cromá vb., ind. prez. 1 sg. croméz, 3 sg. și pl. cromeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink