CROITORÍE, (2) croitorii, s. f. 1. Meșteșugul, meseria croitorului (1). 2. Atelier unde se lucrează haine sau rochii. [Pr.: cro-i-] – Croitor + suf. -ie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CROITORÍE ~i f. 1) Meseria croitorului. 2) Atelier în care se confecționează obiecte de îmbrăcăminte. [Art. croitoria; G.-D. croitoriei; Sil. -ri-e] /croitor + suf. ~ie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

croitoríe (meserie, atelier) s. f. (sil. cro-i-), art. croitoría, g.-d. art. croitoríei; (ateliere) pl. croitoríi, art. croitoríile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

croitoríe f. Meseria de croitor. Atelieru saŭ prăvălia luĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink