crivă sf [At: DA ms / Pl: ~ve / E: nct] (Îrg) Crivină (2).

crívă f., pl. e (sîrb. kriva, a. î. V. crivaĭe). Olt. Surpătură pe dealurĭ produsă de ape.

crívă, crive, s.f. Surpătură pe dealuri, produsă de ape ■ (top.) Criva, cascadă (24 m) situată pe Valea Criva, în Munții Maramureșului. – Et. nec. (MDA); din sl. kriva (Scriban).

crivă, crive, s.f. – Surpătură pe dealuri, produsă de ape ♦ (top.) Criva, cascadă situată pe Valea Criva, în Munții Maramureșului (24 m înălțime); este una dintre cele mai frumoase cascade din Maramureș, fiind amplasată la capătul unor chei înguste (Timur, 2007: 95). – Et. nec. (MDA); din sl. kriva (Scriban).