2 definiții pentru crincă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
crincă sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~nci / E: bg кринка cf crintă] (Ban) Oboroc lungăreț, cu care se cară porumbul și care servește și de leagăn pentru copii.
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
crincă, crinci, s.f. (reg.) coș lungăreț din scoarță de tei cu care se cară porumbul din holdă la căruță sau cu care se leagănă copiii.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: crincă
crincă substantiv feminin
| substantiv feminin (F46) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||