crincă sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~nci / E: bg кринка cf crintă] (Ban) Oboroc lungăreț, cu care se cară porumbul și care servește și de leagăn pentru copii.

❍ CRINCĂ (pl. -ci) sf. Băn. Oboroc lungăreț, făcut din scoarță de teiu, cu care se aduce cucuruzul din holdă și care servește și de leagăn pentru copiii mici (👉 LEAGĂN) [srb.].

crincă, crinci, s.f. (reg.) coș lungăreț din scoarță de tei cu care se cară porumbul din holdă la căruță sau cu care se leagănă copiii.